Consilierii locali au refuzat să-i acorde profesorului Gheorghe Dumitrașcu
titlul de cetățean de onoare al orașului Constanța
Stimate
domnule profesor Gheorghe Dumitrașcu, vă scrie unul dintre numeroșii
dvs. (foști) studenți, pe care cu harul și cu pasiunea de care ați dat
dovadă, i-ați primit în lumea cărții, a științei. Am văzut, am auzit și
am rămas consternat de toată această
scenografie de prost gust care -nu-i așa- avea drept obiectiv să vă
„răpună”. Nu fizic, în felul primitiv; deși toate aceste lovituri
primite în numele și sub scutul -uneori prea mare al libertății de
opinie- pot doborî și distruge total pe oricine, Nu, totul s-a făcut
„democratic” „la vedere”, adică -vezi Doamne- ce curajoși și ce
intransigenți sunt dumnealor. Ca să analizăm atent evenimentul, trebuie
să știm cine a votat așa cum a votat. Pe urmă, automat, se pune
întrebarea: cu ce drept îi judecă acei consilieri pe alții? Ei ce au
făcut pentru orașul Constanța? Trec peste ce au făcut (sau ce n-au
făcut) „înainte”, când cu siguranță multora dintre ei le-au „luat foc”
palmele aplaudându-l pe „tovarășu`”. Asta în vreme ce dvs. (și eu) eram
anchetați de Securitate. Uneori trec pe lângă clădirea Universității în
care mi-am desăvârșit pregătirea de om. Știu că ați contribuit decisiv
la deschiderea acestui impresionant (și atât de necesar) lăcaș de
cultură pentru Constanța noastră, pentru Dobrogea întreagă. Nu vreau să
exagerez, știți că nu îmi place să lingușesc pe nimeni, dar fie și
pentru această singură (și minunată) realizare, vi s-ar cuveni întreaga
recunoștință a comunității. Mă întreb: pe vremea aceea, acești indivizi
cuprinși subit de „febra intransigenței anticomuniste” ce făceau? Păi
ceea ce au făcut și în decembrie 1989: stăteau sub paturi într-o
înfrigurată așteptare ca să vadă „cine bate”: rămâne „ăla”, nu rămâne?
Mai presus de idei și doctrine politice, de simpatii și antipatii
personale, așa ceva nu se face. Inviți un om într-o instituție (care
nici măcar nu e a ta, ci a statului) doar ca să arăți că poți (și vrei)
să-l umilești, să-l înjosești! Până unde s-a ajuns cu cinismul și
degradarea morală! De fapt, mai trebuie să ne mirăm? Într-o țară în care
hoții ordinari sunt considerați „băieți deștepți”, în care criminalilor
notorii și violatorilor li se dau pedepse cu suspedare (sau nu li se dă
nici o pedeapsă) și în fine, în acest oraș frumos al nostru în care s-au
„împodobit” cu titlul (și meritul) de revoluționari o mulțime de
impostori, ce mai e de făcut? Așa cum vă cunosc, sunt sigur însă că nu
vă poate doborî o asemenea murdărie (așa cum nu v-au doborât nici atâtea
altele din trecut).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu