RENAȘTE MONSTRUL DIN INIMA ROMÂNIEI ? REGIUNEA AUTONOMĂ MAGHIARĂ

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Autonom%C4%83_Maghiar%C4%83

       GENERALITĂȚI. Regiunea Autonomă Maghiară (în maghiară: Magyar Autonóm Tartomány), cunoscută și ca Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, cu reședința la Târgu Mureș, a fost o regiune de aprox. 13.550 km² care a existat în România între 8 septembrie 1952 și 16 februarie 1968, cu o populație de cca. 730.000 locuitori în special de etnie   secuiască. Limbile oficiale ale regiunii au fost româna și maghiara.

DEMOGRAFIE. În 8 septembrie 1950, în baza Legii nr. 5, are loc prima reorganizare administrativă postbelică a României, după modelul sovietic și transformarea celor 58 de județe în 28 de regiuni și 177 de raioane. Doi ani mai târziu (n.m-1952) în urma modificării legii, are loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia, prin comasarea a zece raioane din fostele regiuni Mureș și Stalin, se înființează Regiunea Autonomă Maghiară. O nouă reorganizare are loc în 1960, când este adoptată noua denumire de Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră Regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Tîrnăveni), trec de la Regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră Regiunii Stalin, trec la Regiunea Brașov (succesoarea Regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%. Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost desființată prin noua organizare teritorială adoptată în 16 februarie 1968. Astfel, s-a renunțat la organizarea administrativă de tip sovietic și s-a revenit la județ ca unitate administrativă, sistem care este folosit și în prezent. Din acest motiv, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost reorganizată în județe, nedelimitate pe bază etnică. Aproximativ două județe noi au fost formate din ultimul teritoriu al Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară: Mureș și Harghita, în timp ce județul Covasna s-a format, în cea mai mare parte, din fosta Regiune Brașov.


  ADMINISTRAȚIE. La 2 ianuarie 1960 biroul executiv al Partidului Comunist Român (n.m.-de fapt, atunci se numea Partidul Muncitoresc Român) din Regiunea Autonomă Maghiară era format din: Lajos Csupor (prim-secretar), Ioan Bătaga, Mihály Szász, Zoltán Szövérfi, János Molnár (secretari), Ioan Cozma, Géza Fodor, István Jakab, Károly Török (directori pe secțiuni), László Lukács (președintele comitetului executiv al Consiliului Popular Regional), Mihály Gombos (președintele comitetului regional al PCR), Károly Király (prim-secretarul regional al Uniunii Tineretului Comunist), Sándor Csavar (președintele Comitetului Sindical Regional), István Vargancsik (prim-secretar al organizației PCR din municipiul Târgu Mureș), Mihály Kovács (comandantul regional al Miliției), István Valter (directorul școlii regionale de partid).
 

         RAIOANELE REGIUNII: 

 

  Ciuc (1952-1968); Gheorghieni (1952-1968); Luduș  (1960-1968); Odorhei (1950-1968); Cristuru Secuiesc (1956-1960); Reghin (1952-1968); Sângeorgiu de Pădure (1952-1968); Sfântu Gheorghe (1952-1960); Târgu Mureș (1952-1968); Târgu Săcuiesc /n.m.-Secuiesc (1952-1960); Târnăveni (1960-1968); Toplița (1952-1968); Racoș (1950-1952); Brașov (1950-1952).

 

România (1952-1956) 

             Regiunea Autonomă Maghiară 
                                (1952-1968)