Să precizăm un lucru de la bun început: Tokes a început mișcarea din 1989 fiindcă așa am vrut
noi. L-am pus în fruntea „Revoluției” cu speranța ca și ungurii (mă rog,
cât mai mulți) să se alăture mișcării. Dacă am fi pus un român și maghiarii ar
fi început o mișcare separată, (mai mult ca sigur și separatistă)? Oricum, după câtva timp, ungurii s-au „separat”
de români, urmărindu-și propriile idealuri; adică, plecăm în Ungaria cu
Transilvania cu tot! Tipic, nu-i așa? În ceea ce-l privește pe Tokes, el era
agent (DOVEDIT, PRINS ÎN FAPT) al Serviciilor Secrete Maghiare (AVO). Și acum e
pe „altă linie”. De fapt, când a fost solicitat să-și spună punctul de vedere
în privința asta (DUPĂ CE A FOST PRINS ÎN FLAGRANT) SFINȚIA-SA A PREFERAT SĂ
TACĂ. La drept vorbind, ce ar mai fi avut de zis? Concret, agenții Serviciului nostru de Contraspionaj, primiseră
informații; i-au oprit mașina și au tăiat cu lama plafonul automobilului. Ca
prin farmec, a început să „plouă” în mașină cu...chitanțe emise de AVO, în care
erau trecute sumele de bani pe care le primea SFINȚIA SA ca răsplată pentru
activitatea desfășurată în favoarea Ungariei și contra României. N-am înțeles
niciodată de ce Ceaușescu (în ciuda rapoartelor primite de la noi) se opunea ca
Tokes ăsta să fie arestat, judecat și condamnat. Îl tot „muta” (disciplinar!)
dintr-un loc în altul. Și acum trădătorul ăsta ni se plimbă relaxat pe sub nas.
Mă rog: așa-i la noi în România, trădătorii sunt ridicați în slăvi, iar
martirii sunt scuipați și călcați în picioare; oare de ce, aveți idee?
Ca să ne lămurim pe deplin, iată mărturia fostului colonel de securitate, Filip Teodorescu, unul dintre cei care s-a ocupat de caz...
Avem așadar și explicația pentru care Tokes nu numai că a fost cruțat, dar a devenit și marele erou al „Revoluției”. Asta în timp ce atâția români patrioți care îl criticaseră pe conducătorul român sufereau torturi îngrozitoare în pușcării și chiar -mulți dintre ei- erau uciși. Știu că la noi e vorba aceea, „despre morți numai de bine”, dar aici parcă nu e cazul. Ca să vedeți ce idiot putea să fie Ceaușescu! Adică: lăsați-l în pace pe trădătorul ăsta notoriu, fiindcă e ungur și „nu trebuie să ne stricăm cu ăștia”. Unde mai pui că respectivul e și „Sfinția-Sa”, adică „față bisericească” și cum să „calci pe coadă” ...SFÂNTA BISERICĂ? Mă rog, oricare ar fi ea. Și mai zicea că era ateu...
Ăsta a fost de fapt „patriotul și naționalistul” Nicolae Ceaușescu: un fricos, megaloman și paranoic.
În alte țări, trădarea se pedepsește cu ani grei de închisoare sau chiar cu moartea; la ruși, e suficient DOAR SĂ FI SUSPECTAT DE TRĂDARE ȘI TE IA DRACU! La noi însă...
Îmi vine în minte acum un alt caz răsunător: Ion Mihai Pacepa; vă amintiți cine era: agentul ăla KGB, care „făcea ochi dulci” și americanilor, iar când s-au săturat de el, sovieticii l-au lăsat să „se care” în S.U.A. Ceaușescu l-a avut „în mână” ani de zile, știa ce face „Mihăiță” al lui „Madam Baba Cloanța” (n.n.-Elena Ceaușescu) și nu i-a făcut nimic, n-a luat nici o măsură împotriva lui.
Și așa cu Tokes...
Pe de altă parte, față de românii din Ungaria Ceaușescu a avut o atitudine revoltătoare, de ignoranță și dispreț. Aveam și noi ocazia, pe vremea aceea, să discutăm pe larg problema celor două minorități (maghiară din România și română din Ungaria) în cursul întâlnirilor la nivel înalt dintre oficialitățile celor două țări. În realitate, vorbeau numai ungurii, care erau (ca și astăzi) foarte „vocali”, sfidători și impertinenți, bineînțeles tot timpul nemulțumiți de „starea minorității maghiare din România”. Dacă cineva (eventual vreun român din Ungaria) ajungea la Ceaușescu și încerca să-i descrie vreo problemă a românilor din Ungaria (dintre atâtea, multe și grave câte le au și astăzi), cerându-i ajutorul, Capsomanul nostru național răspundea de fiecare dată: „Vom discuta cu tovarășii din conducerea Partidului Muncitoresc-Socialist Ungar și problema se va rezolva.”Adică să rezolvi problema tocmai cu aceia care le provocau! E ca și cum ai pune lupii să păzească oile...
Ce tâmpit! Cu așa conducători, e sigur că peste câteva decenii (poate chiar mai curând) nu vor mai exista minorități românești nu numai în Ungaria, ci în niciuna dintre țările vecine nouă și așa de bune „prietene”...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu