marți, 7 noiembrie 2017

ALTE PROFEȚII (MARIA GHIORGHIU)

DOAMNEI MARIA GHIORGHIU

Stimată doamnă,
Am urmărit și eu emisiunea de acum câteva zile, de la un post de televiziune, unde făceați niște profeții. Vă scriu în cunoștință de cauză, întrucât și eu am viziuni. Ca să nu mai lungesc vorba, aș dori să fac niște precizări: în primul rând, când faceți previziuni, trebuie să oferiți (măcar cu aproximație) și un reper cronologic. Adică, trebuie să precizați anul (dacă nu luna și ziua) sau măcar un interval de timp; categoric, nu se zice: „cutare eveniment va avea loc între 2.100 și 2.200”, pentru că intervalul e prea mare și nu vă mai crede nimeni! De pildă, ne-ați anunțat că nu peste multă vreme va izbucni Al Treilea Război Mondial. Profeții, recunoscuți de toată lumea, au spus așa ceva; dar n-ați zis când știți dvs. că  se va declanșa respectivul conflict! Oricum ne-ați „liniștit”, spunându-ne că noi românii vom scăpa „basma curată” fiindcă ne vor apăra extratereștrii. Că există extratereștrii, asta o știe deasemenea toată lumea; dar cum de s-au gândit ăia să ne apere tocmai pe noi? Legat de aceasta, ați mai spus că „România va fi Noul Ierusalim”. Chiar așa doamnă? Iar vă întreb: și când va fi asta? Și mai ales cum? Atâta vreme cât în țara noastră hoția, ticăloșia, nesimțirea, ura, prostia, lenea, disprețul față de tot ceea ce e bun, cinstit și frumos, reprezintă principii călăuzitoare în viață, ce fel de „Nou Ierusalim” ați văzut? Îmi amintesc acum că în urmă cu ceva ani, elev fiind, mi se inocula în școală (și nu numai mie, bineînțeles) ideea că noi românii suntem cei mai grozavi oameni de pe planetă, salvatorii civilizației și „Buricul Pământului”! Deși aveam o vârstă fragedă, zâmbeam cu amărăciune, îngrozit de această infatuare grotescă (și la urma-urmei, fără temei...); îmi dădeam seama de pe atunci că alții sunt... „Buricul Pământului”.  
Din 1989, circa cinci milioane de români și-au „luat lumea-n cap” într-un exod fără precedent și care pare fără sfârșit! Nici nu trebuie să fii profet ca să-ți dai seama că peste câteva decenii vor fi mai mulți români în străinătate decât în România! Eu nu sunt defetist doamnă, dar vă spun că țara asta s-a prăbușit total, definitiv și iremediabil; ea nu are nici un viitor!
Ați mai spus că „suntem urmăriți”, că „rușii sunt cu ochii pe noi”. Cine să ne urmărească și cine să ne pizmuiască doamnă? Și mai ales pentru ce? Pentru sărăcia care devine din ce în ce mai lucie? Pentru talentul inegalabil pe care-l avem de a ne autodistruge? Credeți că suntem atât de importanți pentru ruși? (sau pentru alții?). Aiurea...pentru ei nu suntem decât niște copii cam obraznici și uneori cu „nasul pe sus”! De unde atâta importanță?
Pe urmă ați precizat că se va „porni” pe plaiul mioritic o Revoluție cumplită, pe lângă care cea din 1989 a fost joacă de copii. Ba chiar susțineți că ați auzit o fată imlorându-și mama să   n-o „vândă” lui Soros. O fi poporul ăsta în stare de ireversibilă descompunere, dar chiar să ajungă să-și vândă copiii, prea de tot!  Chiar să ajungem a imita acele triburi de țigani...
Și cine să „pornească” revoluția? Nu vreau să-mi fac un titlu de glorie, am contribuit și eu la căderea lui Ceaușescu, în Complotul din 1989 (pentru că de fapt Complot a fost și nu Revoluție). M-am opus regimului și înainte de 1989, motiv pentru care am suferit cumplit! Personal, nu-mi mai arde de alte „mișcări”. Bine măcar că la noi în oraș tot niște țigani   și-au făcut rost de certificate de „revoluționari” (eu n-am așa ceva, pe cuvânt!).
În fine, ne-ați mai anunțat că (re)vine pe Pământ Iisus ca să învie morții, să facă o selecție și să-i ia cu el în cer pe cei „merituoși”. Păi dacă-i învie pe toți cei care-au decedat de când e lumea asta, vă dați seama ce înghesuială o să fie, doamnă?
În ceea ce mă privește, datorită oribilelor tratamente la care am fost supus, am început a avea din ce în ce mai rar viziuni. Oricum, această putere pe care o am, m-a întărit în ateismul meu. Eu cred că nu va reveni nici un Profet (fie el și Iisus...); acest har al nostru NU ARE NICI O LEGĂTURĂ CU BISERICA (subl.n.). E mai curând vorba de un accident fericit (sau nu?) de la nivelul creierelor noastre, accident pe care –deocamdată- știința nu-l poate explica.
În rest, s-auzim numai de bine doamnă...

Niciun comentariu: