ROMÂNIA, ÎNTRE CIRC ȘI BALAMUC (5)

        Am revenit acum doi ani în teritoriul locuit preponderent de secui (dar nu cu trenul, ci cu automobilul), împreună cu părinții mei și cu verișoara mea. Ba chiar am vizitat și orașul Târgu Mureș; nu m-am întâlnit cu boanghina care-mi restricționase accesul în propria-mi țară. Dacă ne-am fi găsit, cu siguranță unul dintre noi ar fi „urcat la cer”. Totul e clar însă: în acel ținut nu se mai vorbește românește aproape deloc. De altfel, numărul românilor a scăzut simțitor și cu siguranță va ajunge la zero, în condițiile crasei indolențe a guvernanților români (de toate culorile politice). Ce părere aveți despre această situație îngrozitoare d-nule Ponta? Vă întreb și pentru că din cei 25 de ani de „democrație”, în mare parte din timp partidul dvs. s-a aflat la putere. De ce i-ați abandonat pe acei români? Ce aveți de gând să faceți cel puțin pentru cei rămași? Tot nimic? Dacă ați avut curiozitatea și timpul necesar să citiți recenta mea postare pe blog, la începutul anilor 50, procentul românilor aflați acolo (conform statisticilor oficiale) era de 20%; astăzi, ar trebui să ne minunăm dacă atinge măcar 10%. Cei care au îndrăznit să nu plece, trebuie să suporte permanent tot felul de umilințe din partea extremiștilor unguri. Pe acești români eu i-am văzut, i-am privit în ochi! Sunt dezamăgiți, timorați și uneori, disperați! Vă întreb (v-am mai întrebat): CUM E POSIBIL AȘA CEVA? Chiar nu știți nimic din ceea ce relatez eu acum? Unde credeți că se va ajunge? Mergeți și la acei oameni și cereți-le să fie mândri că sunt români!

RENAȘTE MONSTRUL DIN INIMA ROMÂNIEI ? REGIUNEA AUTONOMĂ MAGHIARĂ

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Autonom%C4%83_Maghiar%C4%83

       GENERALITĂȚI. Regiunea Autonomă Maghiară (în maghiară: Magyar Autonóm Tartomány), cunoscută și ca Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, cu reședința la Târgu Mureș, a fost o regiune de aprox. 13.550 km² care a existat în România între 8 septembrie 1952 și 16 februarie 1968, cu o populație de cca. 730.000 locuitori în special de etnie   secuiască. Limbile oficiale ale regiunii au fost româna și maghiara.

DEMOGRAFIE. În 8 septembrie 1950, în baza Legii nr. 5, are loc prima reorganizare administrativă postbelică a României, după modelul sovietic și transformarea celor 58 de județe în 28 de regiuni și 177 de raioane. Doi ani mai târziu (n.m-1952) în urma modificării legii, are loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia, prin comasarea a zece raioane din fostele regiuni Mureș și Stalin, se înființează Regiunea Autonomă Maghiară. O nouă reorganizare are loc în 1960, când este adoptată noua denumire de Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră Regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Tîrnăveni), trec de la Regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră Regiunii Stalin, trec la Regiunea Brașov (succesoarea Regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%. Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost desființată prin noua organizare teritorială adoptată în 16 februarie 1968. Astfel, s-a renunțat la organizarea administrativă de tip sovietic și s-a revenit la județ ca unitate administrativă, sistem care este folosit și în prezent. Din acest motiv, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost reorganizată în județe, nedelimitate pe bază etnică. Aproximativ două județe noi au fost formate din ultimul teritoriu al Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară: Mureș și Harghita, în timp ce județul Covasna s-a format, în cea mai mare parte, din fosta Regiune Brașov.


  ADMINISTRAȚIE. La 2 ianuarie 1960 biroul executiv al Partidului Comunist Român (n.m.-de fapt, atunci se numea Partidul Muncitoresc Român) din Regiunea Autonomă Maghiară era format din: Lajos Csupor (prim-secretar), Ioan Bătaga, Mihály Szász, Zoltán Szövérfi, János Molnár (secretari), Ioan Cozma, Géza Fodor, István Jakab, Károly Török (directori pe secțiuni), László Lukács (președintele comitetului executiv al Consiliului Popular Regional), Mihály Gombos (președintele comitetului regional al PCR), Károly Király (prim-secretarul regional al Uniunii Tineretului Comunist), Sándor Csavar (președintele Comitetului Sindical Regional), István Vargancsik (prim-secretar al organizației PCR din municipiul Târgu Mureș), Mihály Kovács (comandantul regional al Miliției), István Valter (directorul școlii regionale de partid).
 

         RAIOANELE REGIUNII: 

 

  Ciuc (1952-1968); Gheorghieni (1952-1968); Luduș  (1960-1968); Odorhei (1950-1968); Cristuru Secuiesc (1956-1960); Reghin (1952-1968); Sângeorgiu de Pădure (1952-1968); Sfântu Gheorghe (1952-1960); Târgu Mureș (1952-1968); Târgu Săcuiesc /n.m.-Secuiesc (1952-1960); Târnăveni (1960-1968); Toplița (1952-1968); Racoș (1950-1952); Brașov (1950-1952).

 

România (1952-1956) 

             Regiunea Autonomă Maghiară 
                                (1952-1968)